Foraje puturi pentru apa potabila. Clasificare

Prin realizarea de foraje puturi se ințelege de fapt executarea unor găuri verticale în pământ. Evident, acestea pot folosi mai multor scopuri, dar noi ne vom preocupa mai mult de foraje pentru apa potabila. Unele tipuri de lucrari necesită utilaje care se folosesc si la alte foraje, deci sunt comune. Există însă și puțuri la care se folosesc scule specifice. Aceasta înseamnă că nu există nimic standardizat, așa cum nu există sol și rocă uniformă.

Diferitele tipuri de sol, diferitele scopuri pentru care se executa forajele, toate implică metode variate de foraj. În cele ce urmează vom încerca o clasificare cât mai concisă a modului de forare, de executare a puțurilor.

Foraje în sistem uscat

Un foraj în sistem uscat este cel care pentru evacuarea detritusului nu se folosesc fluide. Evacuarea rocii sfărâmate sau dezagregate din puțuri se face prin diverse metode și scule. Apoi, demn de reținut este faptul că pentru a se împiedica dărâmarea pereților găurii se folosește tubarea unor burlane. Acestea sunt numite coloane de lucru.

Obținerea de puțuri prin acest tip de foraje are însă un mare inconvenient: adâncimea de forare este limitată. Introducerea coloanelor de lucru se realizează imediat după sau concomitent cu săparea forajelor. Există însă riscul ca acestea să rămână prinse în teren dacă se lucrează neglijent. La puțuri din foraje mai adânci burlanele se introduc telescopic.

Deci prin foraje în regim uscat posibilitățile sunt limitate la adâncimi relativ mici, restricționate prin numărul de burlane și diametrul inițial de sapă la cca 600 mm. Să amintim și viteza mică de înaintare. Avantajul acestor foraje este dat de organizarea mică de șantier.

Limitarea adâncimilor la care se ajunge cu un foraj uscat impune metode combinate între cel uscat și cel hidraulic. Forajul mixt este des utilizat la adâncimi mai mari.

Un foraj uscat se poate realiza rotativ sau percutant.

Forajul uscat rotativ

Acest tip de foraj este folosit unde trebuie traversate porțiuni de rocă moale, slab consolidată sau de tărie medie. Detritusul este adus la suprafață fie de burghiele cu care se sapă, fie de linguri special construite. Evacuarea acestuia a impus dezvoltarea unei game variate de utilaje si metode.

Procedeul se bazează pe rotația sculei prin acționarea de la suprafață cu ajutorul prăjinilor. Deși este încă destul de folosit pentru foraje puțuri la adâncimi relativ mici, nu se obțin randamente mari la săpare prin această metodă.

O variantă modernă de foraj pentru puțuri este folosirea melcului rotativ (a șnecului). Aceasta se poate realiza continuu, când detritusul se evacuează permanent sau cu șnec scurt. În acest din urmă caz, materialul se evacuează peridoc din puțul forat. De menționat că la șnecul continuu este nevoie de cupluri de forță relativ mari la capătul rotativ.

Foraje uscate percutante

Aceste foraje se utlizează unde roca este dură, trebuie traversate strate cu bolovani mari sau adâncimea este mare. Acest tip de foraje se bazează pe sfărâmarea rocilor prin lovirea de către sapă a tălpii sondei printr-o mișcare alternativă.

Caracteristica la metoda percutanta vine din legarea garniturii de foraj cu suprafata:

• foraj percutant cu prăjini (sistem Alianța);
• foraj percutant cu cablu (sistem Pensilvan)

Forajul percutant cu cablu este mai ușor de lucrat cu el, deoarece nu necesită introducerea/extragerea prăjinilor pentru înlocuirea sapei, operații mari consumatoare de timp. Un „amănunt” important care trebuie spus este legat de randamentul forajului percutant. Randamentul devine semnificativ dacă există apă în gaura de foraj. Apa dacă nu există în mod natural va trebui introdusă de la suprafață.

Foraje puturi în sistem hidraulic

Forajul hidraulic este acela prin care eliminarea detritusului se face printr-un curent continuu de fluid. Sfărâmarea rocilor se poate face fie prin sistem rotativ fie percutant, dar precizăm că forarea prin percuție este rar folosită.

Forajele în sistem hidraulic elimină necesitatea tubării puțurilor prin exercitarea unei presiuni asupra pereților găurii. Dar aduc în schimb pericolul colmatării, cu cât perioada de forare este mai mare, cu cât lichidul de foraj este mai puțin adecvat. Colmatarea poate să apară și dacă au loc întreruperi de foraj.

Putem distinge două tipuri de foraj hidraulic, în funcție de circulația fluidului: cu circulație directă sau indirectă. Respectiv o pompă de noroi introduce lichidul prin spațiul inelar sau prin interiorul prăjinilor.

>>> Vezi prezentarea de servicii de foraj Tipfor srl Timisoara
>>> Foraje pentru apa, de la amatori la profesionism…