Faptul că România nu reușește să aloce bani pentru noi foraje de apă, pentru săparea de noi puțuri și în final refacerea sistemului de irigații nu mai este o surpriză de mult. Despre reabilitarea sistemului național de irigații, distrus cu pricepere după anul 1989 se vorbește de ani buni dar investițiile în noi puțuri de apă s-au făcut doar de către mediul privat. Acesta este adevărul, în România doar fermierii care au curaj investesc în puțuri de apă, în noi foraje puturi …
Anul acesta, în bugetul MADR este alocată suma de aproximativ 40 milioane de lei pentru rogramul național de irigații, aici fiind incluse cheltuielile cu apa potabilă și energia, nu se pomenește nimic despre vreun ambițios program de refacere a sistemului de irigații, de noi foraje, de sprijin consistent pentru fermieri. Deși, acum doi ani, se spunea că vor fi alocați în fiecare an, până în 2020, câte un miliard de lei, doar pentru irigații și noi sisteme de pompare, pentru investiții de săpare a noi foraje. Proasta gestiune, prostul management, proasta viziune și-au spsus cuvântul, așteptăm să vină doar vreme bune pentru a nu avea pierderile de anul trecut din agricultură.
Pentru irigații, doar foraje făcute din greșeală
O localitate din Prahova a cheltuit însă cu reabilitarea unor fântâni și nu a investit în lucrări de foraj pentru puțuri noi, a făcut totul așa cum zice românul: fără cap! Comuna Ariceștii Rahtivani a cheltuit cam 340.000 de lei pentru 20 de fântâni aflate pe raza comunei și care, după ce au fost frumos puse la punct, acoperite și dichisite (repetăm, e vorba de reabilitarea unor fântâni și nu de noi foraje pentru puțuri la mare adâncime) au trebuit să le sigileze și să le pună capacul.
Cum se poate ca o fântână să fie închisă după ce „s-au băgat atâția bani” în ea? Simplu, în loc să facă noi foraje, noi puțuri, noi fântâni, oamenii le-au preferat pe cele vechi, despre care, culmea, în urmă cu mai mulți ani Direcția de Sănăttate Publică spunea că trebuie blindate. Le-au blindat însă după ce le-au făcut frumoase.
Respectivele fântâni erau infestate cu nitriți, ceea ce face ca zgârcenia să coste mai mult: în loc de foraje de puțuri pentru apă potabilă, prahovenii au ales apa care ar fi bună (eventual) doar pentru irigații, pentru stropit grădina.
NASA testează un nou tip de foraj
În timp ce noi ne dăm cu stângu-n dreptul, cercetătorii e la NASA lucrează pentru punerea la punct a unui nou tip de foraj. De această dată nu e vorba despre săparea unui puț pentru escoperirea apei potabile în cine știe ce corp ceresc din spațiu, ci de un foraj care ar putea lămuri misterul existenței vieții de pe planeta Marte.
Noul mecanism de foraj este oarecum asemănător cu cel folosit la obținerea unor eșantioane-probă, doar că este executat în mare parte de un robot. Testele de foraj se realizează în Deșertul Atacama din Chile și fac parte din proiectul „Atacama Rover Astrobiology Drilling Studies”. Se pleacă de la ideea că dacă pe Marte a existat viață, aceasta nu ar puta fi decât undeva în strsturile adânci ale solului marțain. Sunt tipul de probe pe care încearcă NASA să le obțină din noul mecanism de foraj.
Leave a Reply