Adâncimea de foraj. Despre puțuri și fântâni…

adancime de foraj mare

Ceși cât este o adâncime de foraj? Întrebare esențială pentru cine are nevoie de apă în gospodărie și de fapt nu se referă doar la un foraj în sine ci acoperă o gamă mai mare de surse de apă potabilă. Căci există cazuri când ar fi absurd să chemați o trupă de foraje pentru un acvifer situat la câțiva metri adâncime. În această ultimă situație e preferabil să săpați o fântână. Totuși, aceste din urmă cazuri sunt din ce în ce mai rare.

Tipfor Timisoara executa puțuri cu adâncime de foraj mai mare de 100 metri. Totuși, textul de față se dorește a fi un mic îndrumar pentru cei care se gândesc la foraje sau săparea unei fântâni și nu au cunoștințele necesare. Pe scurt, adâncimea de foraj este cea la care se găsește stratul cu apa pe care ne-o dorim.

La ce adâncime efectivă se face un foraj (sau fântână, după caz) este așadar un răspuns mai greu de dat. De adâncimea de forare depind foarte multe lucruri, în funcție de aceasta se stabilește modul de lucru (tehnologia de forare) și se dimensionează tubulatura, pompele din puțuri, etc.

Adâncimea de forare se poate afla din studiul hidrogeologic, la fel ca și alte date necesare forajului. Însă, mai simplu și mai ieftin, puteți afla și interesându-vă la vecinii dvs., respectiv la cine a mai efectuat foraje. Desigur, adâncimea de foraj obținută prin chestionarea altor lucrări similare va avea o oarecare marjă de eroare. Diferențele sunt inevitabile.

Calitatea apei, rezultatele analizelor chimice vor putea fi și ele obținute tot de la cei care au mai făcut foraje puțuri în apropierea dvs. Însă, cu exactitate veți afla doar din studiul hidrogeologic, iar firma de foraje, înainte de a începe lucrările va trebui să fie bine documentată despre cea mai bună adâncime de foraj. Altfel, forajul poate deveni foarte scump.

schema unui put forat

Mai jos aveți o scurtă descriere a celor mai folosite foraje și puțuri. Intuitiv, veți realiza și când se face un foraj și cât de adânc poate fi acesta. De asemenea, când se face o fântână.

Foraje de mică, medie sau mare adâncime

Evident, prima idee de clasificare la foraje am putea-o face în funcție de adâncimea acestora. Literatura de specialitate clasifică de adâncime ca fiind acele foraje care deja trec de 80-100 de metri. Însă, realitatea începe să schimbe sensul real al clasificării. Aceasta ptr considerentul că ne trebuie apă potabilă dintr-un foraj care ajunge la un acvifer aflat mai la adâncime.

Ori, stratele acvifere sunt de multe ori suprapuse, iar dorința noastră este de a avea o apă potabilă cât mai bună. Asta înseamnă că vrem un foraj de adâncime. Este doar o noțiune, nu o clasificare a categoriilor de foraje în funcție de numărul de metri la care se forează.

adancime de foraj
schema de principiu a unui foraj de adancime

Estimăm că în viitor, funcție de schimbarea structurii hidrologice a scoarței terestre și clasificarea de foraje de adâncime să sufere modificări.
>> Foraje pentru apă, de la amatori la profesionism
>> Foraje puțuri la mare adâncime

Tipuri de puțuri

Clasificarea principală ține cont de tipul de terenul în care se excavează pentru apa potabilă. În funcție de tern rezultă și cât este o adâncime de foraj optimă. De asemenea, vom prezenta sumar și modul de săpare.

Puțuri realizate prin săpare

Acestea sunt puțuri relativ puțin adânci dar pot atinge 100 de metri. Sunt executate în soluri coerente. Când ne gândim la săparea unui astfel de puț avem de obicei imaginea unei lucrări mecanizate. Puțurile sunt săpate în regim uscat sau cu evacuarea apelor.

În cazul în care avem de-a face cu o bună susținere în uscat sau cu inundări slabe de apă, se sapă până la adâncimea finală după care se armează prin retragere de jos în sus. La terenurile slabe armarea pereților se face în același timp cu avansarea lucrărilor.

Puțuri săpate în cheson deschis

Adâncimea puțurilor săpate în cheson deschis rareori trece de 20-30 metri, tocmai din cauza dificultăților de construcție. Astfel de puțuri se mai numesc „havare”. Se folosesc acolo unde terenul este format din straturi necoerente, unde evacuarea apei este mai dificilă. Respectiv în aluviuni, nisipuri curgătoare.

Cămășuiala de susținere este formată din inele de beton armat, care de obicei sunt prefabricate. Se sapă o porțiune de puț, apoi se introduce primul inel. Se sapă în continuare pe lângă și sub inelul de beton, iar acesta coboară prin propria greutate. Apoi se introduce al doilea inel și așa mai departe.

Forța de frecare dintre pereți și inelele de beton determină ca să fie dificil de realizat un puț prea adânc. Dificultate sporită, cum am spus, de fragilitatea terenului. Sub 30 de metri în general se folosesc utilaje costisitoare, iar astfel crește costul de execuție.

>> Aveți nevoie de pompă submersibilă. Tipfor este reprezentant PEDROLLO

Puțuri forate

Aceste puțuri sunt construite mecanic cu aparate de foraj cu diametre mari. Deja intrăm într-o altă categorie de puțuri, sunt deja foraje în toată regula. De acum înainte putem vorbi despre foraje de mică, medie sau mare adâncime. Noțiunea de adâncime de foraj primește consistență.

Puțurile americane sunt o categorie aparte a lucrărilor de foraje. Sunt săpate cu burghiul manual sau mecanic și de fapt sunt un caz particular. Un așa-zis puț american nu va putea funcționa decât acolo unde suprafața piezometrică se află la mică adâncime. Altfel spus, pentru strate acvifere de adâncime mică și cu adâncime de foraj de ordinul metrilor. Au un debit relativ mic și sunt tubate.

Puțuri cu drenuri radiale

Puțurile cu drenuri radiale cunosc o dezvoltare puternică în zilele noastre. Practic, acestea constau din introducerea unor drenuri orizontale sau puțin înclinate de la nivelul stratului acvifer.

Drenurile radiale măresc de fapt suprafața de drenaj a unui puț, se poate ajunge ușor la 1000 metri pătrați. Crește considerabil și debitul. Explicația este simplu de înțeles dacă ne gândim că în orizonturile cele mai permeabile se introduc drene care captează de fapt mai multă apă. Creșterea eficienței este semnificativă.

Concluzie despre o adâncime de foraj optimă

Foarte exact veți ști doar dacă veți face un studiu hidrogeologic, acesta este însă destul de scump și foarte probabil că pentru o persoană particulară obișnuită nu se justifică. Cuiva care are nevoie de un puț forat în grădină aceste informații îi vor fi destul de greu accesibile.

Recomandarea noastră este să vă orientați la forajele din apropiere. Sau la fântâni. Eroarea poate consta în câțiva metri de foraj în plus sau în minus. Ceea ce este mult mai ieftin decât un foraj de proespectare, un studiu hidrogeologic.

Tipfor SRL Timisoara are cunostinta de adancimile de forare din foarte multe zone ale țării. De asemenea, experiența noastră acumulată ne oferă posibilitatea de a oferi informații orientative pentru un foraj în orice loc din România. Prin urmare și un preț estimativ.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*